Tag Archives: Mircea Badea

PTV

Definiţie: PTV (Prostituţia TV) este acel procedeu, indecent, neruşinat, nesimţit, idiot, prin care nişte „analişti” consacraţi, mari somităţi în domeniul audio-vizual, de dragul Peştelui cel Mare îşi încalcă orice minim principiu deontologic şi fac sex neprotejat în faţa telespectatorilor.

Înrudit cu PPS (Prostituţia Presei Scrise) şi PPR (Prostituţia Radioului).

Exemplu:

Aseară la ANTENA 3, o gloată de băieţi de ocupaţie trotuarişti, pentru a-l preamări pe comunistul, informator al securităţii tovarăş Voiculescu Dan, au oferit un spectacol de o penibilitate vecină cu schizofrenia. Sub masca de jurnalişti corecţi, imparţiali, care prezintă nedeformat realitatea, papagalii Mihai Gâdea & Co s-au compromis într-un hal încât eu mă aşteptam chiar să zică că PC a câştigat alegerile cu 89.5%, Băsescu a fost ridicat de armată şi executat, Voiculescu a fost numit Preşedintele Parlamentului European iar ANTENA 3 a făcut 83.5 % rating. Băi nesimţiţilor, când nu o să mai fiţi curva cuiva o să vă creadă lumea. Până atunci puteţi să o frecaţi cât vreţi, că PC tot un partid oportunist rămâne, care zboară unde bate vântul, pata de rahat pe politica românească. Iar Voiculescu rămâne tot acel comunist, indiferent dacă voi îi puneţi haine de Sfântul Petru. Mai bine v-aţi şterge cu deontologia voastră undeva şi ne-aţi lăsa în pace.

Cu distincţia „Sugativa Nr. 1 a României”, Mihai Gâdea („Sugar Boy”) este cel mai jenat prezentator tv pe care ochii mei au fost nevoiţi să-l suporte. Mai bine te făceai copil de mingi că aveai mai mare succes. Lăsând la o parte că rolul moderatorului TV este să fie echitabil, imparţial, un factor de echilibru în raport cu invitaţii, acest papagal cu normă întreagă se compromite prin atacurile la Băselu şi momentele de adoraţie aduse Celui mai Iubit Patron Media, aţi ghicit, Voiculescu. Cameleonul Gâdea, care acum sunt sigur că primeşte telefoane gen „Bravo Băiete, le-ai tras-o. Aşa te vrea tata”, sunt sigur că, atunci când va ajunge la o televiziune care îl va pupa în fund pe Băselu, va fi primul la coadă. Du-te băi acasă, fraiere.

Valerian Stan e scuzabil, într-un fel. Pentru că, cazul său e de domeniul patologicului deja. După emisiune a mers acasă şi şi-a bătut nevasta cu laptopul. Proaspăt evadat de la spitalul 6, Oradea (cred că altundeva e alt număr) şi-a fixat obiectiv în viaţa lui mizeră să-l înfunde pe Băselu. De cele mai multe ori preşedintele „2 ochi care îşi zâmbesc” o merită. Însă îndârjirea cu care face aceste atacuri, precum şi modul absolut jenibil în care a vorbit cu Geoană (mai avea puţin şi îngenunchea şi-i pupa Armani-ul) mi-a arătat încă odată ce târfă a devenit televiziunea. Sfat: Eu îţi zic să îţi reprimi nervozitatea prin alte metode, nu de alta dar dacă ţii încă la cei doi neuroni nervoşi rămaşi…

Victor Ciutacu, păpuşa masculină a lui Voiculescu. Dacă specimenul acesta se poate denumi jurnalist eu emigrez în Congo şi vând cârnăciori româneşti. Clov ziua, pupincurist noaptea, acest primat al presei româneşti este mai fals ca sânii Pamelei Anderson. Băi, dacă la tine este un motiv de bucurie că Elena Udrea a ieşit plângând de la sediul PD-L, ai nevoie de un control psihiatric de urgenţă, băiete. Şi acum ţi-o spun cu toată seriozitatea. Sunt sigur că un jurnalist de calitate ar fi găsit alte lucruri mai interesante de spus despre blonda tricotoare de la Cotroceni. Dar tu, Ciutacule, care faci baie în groapa de gunoi a presei româneşti nu ştii ce înseamnă jurnalism de calitate. La fel ca parveniţii de la Ziua şi de la Evenimentul Zilei, care îi fac masaj thailandez cheliosului Băse 12 cu 24. Să vă luaţi de mânuţă şi să ne lăsaţi în pace. Dacă voi credeţi că acesta e jurnalism, mai bine cumpăr CanCan şi mă uit la Simona Senzual dezbrăcată, alături de veşnic tristul manelist Guţă decât să vă cumpăr fiţuicile electorale. M-am săturat de lingăi, de jurnalişti giboni ca voi.

Altă dovadă de nesimţire crasă, Mugur Ciuvică. Actor principal în blockbusterele Armagedon şi Armagedon 2, după ce i-a ţinut trena lui Constantinescu, acum a devenit cavaler în cruciada Anti-Băse. Doar pentru o firimitură de imagine, acest lup cu blană sezonieră, atacă pe oricine îi permite preamăritul Voiculescu. Mugur, du-te, uită-te în oglindă, aranjează-ţi freza şi du-te la culcare.

Bogdan Teodorescu, analist pupincurist. După ce a fost directorul unui institut de sondare care a măsluit flagrant, penal aş putea spune, sondajele electorale în favoarea „Prostănacului”, vine acum şi se dă mare analist al situaţiei politice actuale. Nu te mai crede nici dracu’, degeaba te schimonoseşti pe sticlă în 99 de feluri condamnând o ipotetică reuniune D.A. Sincer şi eu sunt total împotrivă, dar tu, tu nu mai ai dreptul să prosteşti oamenii. Nu cu teoreme de politică frumos aranjate astfel încât PSD cruce PC să iasă calul alb al politicii româneşti, iar PDL şi PNL boii scenei politice. Predă doctrina ta deficitară de stânga bieţilor studenţi care din pricina creditelor sunt obligaţi să te asculte. Iar pe noi să ne laşi. Ne-am săturat de impostori de speţa ta.

Radu Tudor sau exemplul cel mai elocvent că banii put. Şi put urât. Raportat la ceilalţi domni mai sus menţionaţi, acest analist chiar are ceva materie cenuşie. Dar orice e de vânzare, Radu mamii, Radule! Citez din prea-cuviinciosul: „Ruperea PUR de PSD şi păcălirea lui Dan Voiculescu a fost succesul de moment al lui Traian Băsescu.”. Cât a costat fraza asta? Cât te costă să minţi cu neruşinare cu pixul? Că Dan Voiculescu e un traseist de speţa cea mai joasă, că o să părăsească barca PSD când o să simtă că e în derivă iar apoi o să întoarcă antenele spre ei, asta ştii şi tu bine. Şi de ce nu o zici? Ti-e frică că nu o să mai ai ce pune pe masă? Aş vrea şi eu să ştiu cât faci.

Mircea Badea, gardă de corp din specia voiculesciană. Taur în emisiunile sale, împunge pe toţi. Pe bună dreptate şi cu un stil care îmi place. Pisicuţă în emisiunile în care e invitat, nu cumva să zică ceva ce nu i-ar conveni şefului. Că apoi cu ce mai îşi plăteşte întreţinerea? E singurul care s-ar prostitua şi pe bonuri de masă şi singurul pe care îl înţeleg. Mai ales acum, cu criza asta economică. Pentru că deh, deontologie ca deontologie, dar parizerul e pe bani. Dar să ştii ceva Mirciulică: tăcerea e o virtute.

Ion Cristoiu, singurul jurnalist cu capul pe umăr. Eu nu înţeleg ce caută împreună cu tonomatele astea, pornite pe o altă cale a evoluţiei darwiene. Mi-e milă de Ion Cristoiu. Merită altceva. Sau nu. Dacă nu are curajul să spună ce gândeşte, atunci nu merită. Atunci îşi merită soarta de trompetă, post pe care este înscăunat acum. Să fie oare atât de călduţ locul?

Să vă zic ceva, „jurnaliştilor”. NOI, poporul o să-l dăm jos pe Băselu. Pe acest circar ordinar, avid de putere, obsedat, blestemul României de 4 ani. Noi, nu voi, papagalilor. Iar când o să aveţi o minimă coloană vertebrală, atunci să veniţi la noi cu analize. Până atunci, o să fiţi doar păpuşi conduse de oricine o să vă fie şef. Iar lumea nu o să vă creadă nici când o să aveţi dreptate. Pentru că marionetele nu vorbesc.

Notebook Asus Lamborghini – la gradul superlativ relativ

Pentru etapa a 3-a a concursului SuperBlog 2008 organizat de PCNews am decis să aleg pentru review minunăţia asta de laptop, pe numele lui complet: Asus Lamborghini VX2S-AK058G Core 2 Duo T7500, 2.2GHz, 2GB, 200GB, Vista Ultimate. Şi cum în numele său se află numele unei super-maşini, m-am gândit că poate, cine ştie, toate componentele sale sunt super. Haideţi să le luăm pe rând şi să vedem cu ce le putem asemui:

Procesor: Intel Core 2 Duo T7500, 2200Mhz, un Front Side Bus de 800 Mhz şi un cache de 4 MB. Chiar dacă nu e chiar ultima generaţie de la Intel, acest dual-core e rapid, frate. Dacă ar fi să-i găsesc un corespondent nici nu ar trebui să caut prea mult. Cred că acest procesor e într-adevăr un Lamborghini Gallardo (Viteza maximă : 309 Km/h, acceleraţie 0-100Km-h în 4.1 secunde). Nu e cel mai rapid model, aici sunt de acord, însă comparându-l cu concurenţa sa, AMD Turion 64 X2 TL-60 sau TL-62 e ca şi cum ai compara acest Gallardo cu un Mustang. Binenteles şi Mustang-ul e o maşină performantă, puternică, rapidă, însă la un head-to-head ar rămâne mult în urma Lamborghini-ului. În plus, un Mustang consumă mai mult.

Display şi Video: Ecranul e un TFT WSXGA+ (rezoluţie de 1680×1050 cu un aspect ratio de 16 : 10 ), Color Shine (aşa le place băieţilor de la ASUS să numească display-urile glossy). Şi cum ASUS sunt recunoscuţi pentru calitatea display-urilor, nici acesta nu face notă discordantă. Nu e pentru profesioniştii în ale graficii (pentru care display-urile mate sunt perfecte), însă pentru muritorii de rând e excelent. Placa grafică este un GeForce 8600M cu 512 MB de memorie dedicată şi încă 1 GB prin TurboCache (adică placa video poate să „împrumute” ceva memorie din RAM). Nu e chiar cea mai bună placă video de pe piată (Nvidia a scos seria 9 în februarie anul curent, urmată apoi în iunie de seria 200, unde GTX 280 e regele), dar cu siguranţă orice joc de anul acesta va rula lin cu ajutorul acestei plăci. Aş fi vrut să compar experienţa vizuală a acestui laptop cu frumuseţea Jessica-i. Însă acest notebook nu a atins perfecţiunea, de aceea cred că se potriveşte mai degrabă imaginii Evei. Dar până la urmă e o chestie de gusturi.

Hdd & RAM : Memoria RAM e de 2 GB, extensibilă la 4. E un DDR2 la 667 Mhz (oare rotunjirea e din superstiţie?). Nici aici nu a fost atinsă perfecţiunea, DDR3 fiind succesorul care se impune rapid prin viteza sa superioară (Se ajunge şi la 1800Mhz, adică de aproape 3 ori viteza memorie notebook-ului la care se face referire aici). Însă cei 4 giga de memorie la care se poate ajunge sunt arhisuficienţi pentru cerinţele de acum şi mult timp în viitor. Oricât de lacom ar fi Vista şi alte aplicaţii, cantitatea e realmente impresionantă. Hard Disk-ul e de 200GB. Nu e mult, dar nici puţin. E destul. Şi oricând se poate suplimenta prin HDD externe. Etalonul? Teo. Nu e un foarte suplă, însă nici nu e rotofeie. Mai ales după cura urmată.

Multimedia : Notebook-ul dispune de player Blu-Ray, înlocuitorul DVD-urilor clasice. Era şi timpul deoarece DVD-ul e deja un bătrânel şi trebuie să intre în pensie după ce a servit cu onoare încă din anii ’90. Pe un blu-ray putem pune 25 GB (single layer ) sau 50 GB (dual layer). Pe un dvd normal cifrele erau de 4,7 respectiv 8,5. Diferenţa se vede de la o poştă (Când am văzut anul trecut în primăvară, în Franţa, X-Men 3 rulat pe o plasmă de pe un Blu-Ray am rămas tablou. Experienţa e incomparabilă cu cea a unui DVD normal). La capitolul audio notebook-ul stă excelent, calitatea fiind High Definition Audio. Comparabilă cu vocea Aliciei Keys.

Comunicaţii: Notebook-ul dispune de o reţea 10/100/1000 la care puteţi lega ţeava de net, de wireless 802.11a/b/g/n în caz că nu aveţi ţeavă dar aveţi vecini „binevoitori”, un modem 56K dacă mergeţi la bunici sau vă place tortura dial-up precum şi de Bluetooth pentru conectare cu telefonul şi descărcare de poze pentru hi5. Deci are de toate pentru toţi. Din punctul acesta de vedere l-aş compara cu Mircea Badea la emisiunea În gura presei . Pentru că vorbeşte mult, dar cu folos.

Alimentarea se face, atunci când nu aveţi o priză la îndemână, cu ajutorul acumulatorilor Li-Ion cu 8 celule. Acele 8 celule fac diferenţa. E o greutate în plus, dar beneficiul este o autonomie sporită. Tine mult, aproape cât o călătorie cu CFR. Cu deosebirea că în cazul notebook-urilor chiar dorim să dureze cât mai mult.

Sistemul de operare: Windows Vista Ultimate. Cel mai deştept Windows creat până acum. E Einstein-ul sistemelor de operare. Acum susţinătorii Linux sau Mac o să-mi sară în cap, însă aceştia nu fac împreună decât 9% din totalul utilizatorilor de calculatoare. De acea mă pun bine cu majoritatea.

Preţul: 11.267,54 LEI la emag. Adică 4036.8 X 1 verzişor. E doar pentru cei care chiar nu au ce face cu banii, mai ales că la doar 64% din preţ luaţi acest ASUS cu specificaţii clar superioare. Dar uneori marca face toţi banii. Eu îl recomand doar pentru cei care vor să se laude cu el.