Fiindca ard de nerabdare sa stiu …

… de ce si-a vopsit fata asta bretonul verde, o sa postez un video cu ea pe aici, in speranta ca, undeva, candva, cumva, cineva imi va raspunde.

Trebuie sa recunosc ca ma roade tare, deja imi atac Ctr-ul, Alt-ul si Delete-ul, de neastampar. Ma trec toti sudorii (bai baieti, plecati acasa!), gura mi-e seaca, limba mi-e uscata, mainile-mi sunt reci, picioarelele fac miscari involuntare ranindu-mi unitatea centrala, iar neuronii necrozati deja, scurtcircuiteaza toate cele 3 dendrite inca intacte. Pleaseeee, somebody tell me !!!!

Din strafundul gandirii mele metafizice, am ajuns la urmatoarele posibile explicatii:

1.

Catalin Radu Tanase: – Esti tare, frate!  O sa-l conving pe Sarbu sa-ti faca site.

Alice: – Nu cred, n-ai tu atata influenta

CRT: – Pariem?

Alice: – Pe ce?

2.

Dupa un party mult prea cool, frate:

Fostul prieten al lui Alice, ala care si-a primit papucii in metrou: – Uita-te la Alice, saraca, a adormit aici de beata ce a fost.

Alt amic, beat mort: – Iui, e rupta, bai, frate! Doarme dusa!!!

Fost A: – Am o idee ce sa-i facem!

3.

Alice, cu fostul asta al ei, in drum spre mare:

Alice:  – Fraierul naibii, ai zis ca mergem l mare, si uite! Ce naiba cautam aici, la Cernavoda? Sta. Ce-i chestia aia verde pe jos, langa reactor?

Fost: – Habar n-am, fa!

Alice: Io cred ca e ceva gel de par or something. Frate, ce tare sunt!!!

Astept idei de la voi. Cum credeti ca a ajuns Alice sa aiba parul verde? Hai ca-s al naibii de curios, frate!

Pentru mai multe informatii despre Alice in WTF-Land, accesati pagina creata special pentru ea de catre Esca & Co.

Cheers 😉

P.S. Ce mai, ca-i draguta si asa, cu parul asta alien look-alike! Fosforescent anyone?

Doamnelor si domnisoarelor, va inteleg

Scurt istoric: Mă rad sub brat de vreo 12-13 ani. Firesc, firul se facea tot mai trainic si mai frumos, incepuse sa o ia in jos, spre coate. Deci asa nu se mai putea. Fără mângâierea lamei, axilele mele ar fi aratat in curand ca ZZ Top (cautati pe google cei care nu-i stiti) in mizerie.

Asa ca am luat suprema decizie de a trece la epilat. Am coborat la salon curios de ce mi se poate intampla. M-a intampinat domnisoara care m-a tuns cu gauri cu ceva vreme in urma. “Va tundeti?” I-am zambit multumit de raspunsul ce urma sa i-l dau:”NU! Ma epilez sub brat”. A zambit, ca la o gluma buna:”Glumiti?” “NU! Ce-i de glumit in asta?!” A mai zambit o data si a zis “Nimic”, plecand…. Intre timp a vanit epilatoarea, “Buna ziua, pofiti in cabinet”. Am intrat in “cabinetul” care arata ca o sala de operatii.

Si am fost invitat sa ma intind pe un pat la fel de medical. Incepusem sa fiu intimidat. Mi-am dat tricoul jos, mi-am supt un pic burta, am ridicat bratele. Doamna a proptit deasupra mea un bec extrem de puternic, fix ca alea de la chirurgie, si a inceput sa ma studieze:”Mda…nu-i rau, totusi va va durea un pic…mda, in fine, sa incepem”. Eu zambeam. Durere, zici?! “Durere” eram poreclit in copilarie, eu am inventat durerea, mananc durere pe paine! Doamna amesteca maglavaisul intr-o oala. M-a informat ca fiind prima oara, folosim ceara clasica. Ok, cum zici tu, mare scofala! Apoi cu o spatula mi-a intins sub brate şmecheria.
O crema calda si galbena, mai ca-mi era pofta sa gust un pic. “Va arde?” “Nici pomeneala, domnisoara” – am raspuns zambind la fel de smecher. A inceput sa apese ceara care se întărea si, pe neasteptate, JBANG!!! Ochii au dat sa-mi iasa un pic din cap. Smulsese ceara intarita cu tot cu firisoarele mele.

Domnisoara m-a studiat din priviri si m-a intrebat:”V-a durut?” “Un pic, asta-i tot?!” am provocat-o eu viteaz. “Nu, nu-i tot.” – a venit replica pe care nu o doream si nu o asteptam. “Mai dam un strat, ca au mai ramas firisoare.” Si din nou m-a uns cu ceara fierbinte. Adevarul e ca mă asteptam sa fie mai dureros. Că atat de mult va plangeti, domnisoarelor si doamnelor, incat m-am asteptat la ceva similar cu luatul unui sut in coae. Zona tocmai epilata imi era insa deja sensibila si cea de-a doua “extragere” a fost mai dureroasa. Ochii mi-au iesit cam jumate din cap. Si cu toata vitejia mea, am recunoscut: “Nu-i teribil de placut…” Domnisoara mi-a zambit si a spus:”Inca o data si gata!”

Inca o data?!?!?! Pai de ce? “Tot v-au mai ramas niste firsoare. As putea sa le smulg cu penseta. Cum doriti?” Eram invins. “Cu ceara, domnisoara, cu ceara…” Mi-a aplicat cel de-al treilea strat.

Nu mai imi era bine, nu mai zambeam, vroiam sa se termine dracu o data, imi era dor de lama mea si de usturimea after shave-ului aplicat dupa ras.
Si JBANG!!!!! – a treia oara!!! Mi-am muscat buzele. Mi-a venit sa o iau pe domnisoara de freza si sa o dau cu capul de lampa, de dulapuri de pereti. ” ‘tu-ti gura ta de ceara si epilare, mai bine imi las carlionti ca evreii!” Chiar ma duruse. Domnisoara isi cerceta opera. Mă intreabă:”Aveti Baneocin acasa?” “Nu stiu ce-i ala, si de ce ar trebui sa am?” “Pentru ca v-a dat un pic sangele.” “Vaaaaaaaaaaiiiii, ‘tu-ti ceara ma-tii care te-a facut de ceara si de epilare… – injuram in gand ca birjarul. “Mi-a dat sangele?” “Da, un pic, se opreste repede.”

M-a dat cu niste creme calmatoare, cu o pudra, si mi-a zis ca-s gata.
Da, eram gata, la propriu. Tineam mainile pe langa corp de parca avea sub brat doua becuri fierbinti. Si acum simt tot asa. In plus am inceput sa transpir. Si cica nu am voie sa fac dus vreo doua-trei ore. Si nici sa ma dau cu after-shave.

Deci da, stiu prin ce treceti. Si da, stiu ca se poate si mai rau. Nu vreau sa-mi inchipui ce s-ar fi intamplat daca ceara mi-ar fi fost aplicata si apoi smulsa din zone, sa zicem, mai sensibile.

Deci… JBANG!!!

P.S. Sa nu credeti ca nefericitul din poveste sunt eu 😛