Oare e atât de greu?

Să avem o taxă de poluare în adevăratul sens al cuvântului? Exemplificare în imaginile de mai jos. De pe depozitulauto.ro (click pe poze pentru mărire):

Taxa de inmatriculare, masina din 2002
Taxa de inmatriculare, masina din 2002

Taxa inmatriculare, masina 2007
Taxa inmatriculare, masina din 2007

Autoturism, euro 4, an de fabricaţie 2002 (cam pe atunci a intrat euro 4 mainstream), 1600 cmc, taxă de primă înmatriculare (fosta taxă de poluare, bine măcar că numele l-au schimbat) : 342.72 euro. Aceleaşi date, excepţie anul de fabricaţie, de data asta 2007, taxa de înmatriculare: 530.88 euro. Aproape 200 de euro suplimentar pentru ce? Pentru că omul a ales o maşină mai nouă şi în cele mai multe cazuri mai puţin poluantă ca cea din 2002?

Explicaţia oficială, cum că maşina din 2007 va fi în circulaţie mai mult timp şi deci va polua mai mult, e o idioţenie mai mare ca cel care a debitat-o. De ce? Pentru că, cel care şi-a luat maşina din 2007 probabil a dat cu vreo 2000-3000 de euro mai mult ca cel care a luat maşina din 2002. Evident, că are posibilităţi financiare mai mari, iar în viitor, să zicem peste cinci ani, cine credeţi că îşi va lua o altă maşină, mai nouă? Cel care a luat maşina din 2002 va ţine de ea cât mai mult, oricum mai mult ca cel cu maşina din 2007. Deci cine va polua mai mult? Asta şi fără să luăm în considerare că maşina din 2007 se află într-o stare tehnică mai bună (probabil) şi pe parcursul utilizării sale va polua mai puţin.

De ce oare nu se poate pune o taxă anuală de poluare? Ca o paranteză, o minte „luminată” de pe la noi, Radu Tudor propunea ca taxa să fie în funcţie de capacitatea cilindrică, fără alte variaţiuni. Desigur, vorbea doar de dragul consumului de oxigen, nu pentru că chiar gândea ce zice. Cum să compari gradul de poluare al unui BMW seria 5 de 2 litri cu gradul de poluare al unui BMW Seria 3 din 1995 tot de 2000 cmc ? Dar să trec peste aberaţiile penibile ale unora şi să revin. De ce oare nu se impune o taxă anuală în funcţie de gradul de poluare. Cei cu maşini non-euro să plătească cel mai mult, apoi gradual taxa să scadă, ajungând la valori mici pentru maşinile euro 4 şi chiar 0 pentru cele euro 5 ? În felul acesta s-ar realiza mai multe beneficii. Cei cu maşini vechi vor fi încurajaşi să le de-a pentru programul rabla. Sau cei cu maşini non-euro, care nu vor mai putea plăti costurile prohibitive fie vor monta catalizator, fie le vor ţine acasă şi nu ne vor intoxica. Pe lângă asta, se încurajează cumpărarea de maşini de fabricaţie recentă, fie noi sau second-hand. Se vor descuraja importurile de maşini foarte vechi (aka pocnitori) care sunt un pericol pentru siguranţa şoferilor lor şi a celorlalţi. O taxă anuală ar fi cea mai bună soluţie, una care ar împăca atât importatorii de second hand, dealerii de maşini noi, dar mai mult ar împiedica un real dezastru ecologic (se poate vedea, de exemplu diferenţa dintre noxele emise de un euro 4 şi un euro 3, aici). Apoi, de ce nu se încurajează achiziţia de de maşini hibride sau electrice prin oferirea de prime în cazul acestor achiziţii? Să zicem o primă de 1500-2000 de euro pentru fiecare maşină hibrid sau electrică. Mulţi ar fi încurajaţi să încerce.

Un dezavantaj ar fi că, concurenţa Dacia se va intensifica. La 6400 euro, cât e cea mai ieftină Dacia Logan, se găsesc second-hand maşini chiar bune: golf 5, din 2006, Peugeot 307 din 2006 sau Renault Megane din 2004. Desigur, vor fi mulţi care vor prefera o maşină nouă, avantaje sunt multe: garanţia, taxele, dar şi siguranţa că e de la bun început maşina ta şi aşa cum o vei mânui aşa se va comporta. Cumpărarea unei maşini second-hand e de multe ori o loterie, nu ştii cu siguranţă prin ce a trecut maşina aceea, oricât de multă încredere îţi inspiră vânzătorul ei. De aceea e recomandat un control amănunţit, chiar dacă e pe banii voştri, înainte de cumpărare.

Dar, cu cine? Mă minunez (măcar atât, o să ajung să mă uit cu nepăsare) când văd câtă incompetenţă e în acest guvern şi în general în administraţia publică. Chiar când apar pe la emisiuni TV, modul cum se exprimă, cum îşi cunosc meseria e de un amatorism de speriat. O lipsă crasă de profesionalism, de cunoştinţe, de experienţă. E realmente incredibil cum arată acest guvern Boc. Cum să mă aştept de la ei să schimbe ceva când pur şi simplu am mari îndoieli că pot, lăsând la o parte interesele evidente. Sper ca măcar criza economică să fie pentru noi, nu un ceas deşteptător, ci un cuc care să iasă să ne ciocănească şi să ne trezească la realitate.

Of, of, măi, măi!

One thought on “Oare e atât de greu?

  1. Bun articol, felicitari! Eu sunt mai putin optimista decat tine: tara este condusa de niste analfabeti ajunsi unde sunt cu pile si mita, iar generatiile urmatoare vor fi MAI RELE (da, mai rele), din cauza ca nu vor putea sa scrie corect (limbaj mIRC, Messenger), vor idolatriza persoane ca Magda Ciumac, Sexy whatever, Paris Hilton, Guta, vor gandi ca aparenta este totul, nu profunzimea, ideile, cultura. Procesul de imbecilizare a inceput deja, eu nu le mai dau nicio sansa. Nu au educatie, parintii sunt la munca in strainatate si uita de familiile de aici, nu au niciun reper decat toate scursurile care apar la TV.

    De unde sa se iveasca o minte luminata, care sa puna o taxa pe poluare, sa faca autostrazi, sa revolutioneze infrastructura autohtona?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *