Viata in cuplu

Stii ca ai o relatie serioasa atunci cand:

– bei Lipton Ice Tea pentru ca ei nu ii place mirosul de bere si daca nu ii place mirosul de bere tu nu pupi nimic actiune; oricum nu mai ai cu cine bea pentru ca nu te mai suna nimeni

– toate femeile din jurul tau sunt mai misto decat aia pe care o tii de mana

– in agenda din telefonul tau isi fac loc apelative precum “pui”, “pisoi”, “bubu”, “iubi”, “motanu’”

– ai 25 de ani si iti repeti obsesiv ca e normal sa ai o relatie stabila, ca trebuie sa te asezi si tu la casa ta, de parca nu ar lua oricum parintii ei si ai tai decizia in locul tau

– faceti o gramada de chestii “misto” in doi cum ar fi cumparaturile de vineri pentru casa, cumparaturile de sambata pentru ea, cumparaturile de duminica pentru tine facute de ea

– in loc sa o tii tu de maini, ai cumparat o pereche de catuse cu pompoane mov ca sa nu o zgarie la incheieturi, de care oricum ai uitat pentru ca nu ii plac porcariile in pat; iar de schimbat patul nici nu intra vorba pentru ca una ca ea sigur nu vei mai gasi

– v-ati luat canite fiecare reprezentand o jumatate de inimioara, iar jumatatea ta zace intr-un sertar de la birou, de altfel singurul loc in care deocamdata nu te poate verifica

– ai dobandit efecte Pavlov din categoria “te iubesc”, “da”, “ai dreptate”, “iarta-ma”, “iti promit ca…”

– nu mai poti iesi cu necunoscuti de teama sa nu se supere

– ai o sticla de vodca palmata dupa ficusul primit cadou de la ea, din care bei pe ascuns noaptea cand doarme

– ti-ai tuns bretonul, te barbieresti zilnic si porti una din camasile in nuante de somon fume 

– mergi la concerte Holograf si Directia 5 unde dai din cap ca mosnegii la nunti

– trebuie sa participi la mese cretine cu “ai ei” de Craciun, Paste si orice sfant care se nimereste in calendar

– iti faci vacanta la Eforie Nord multumit ca mananci la autoservire si iti ramane de doua Lipton Ice Tea, asta ca sa nu mai punem la socoteala ca nu mai dai bacsis

– te imbeti ca un porc daca ramai singur 2 zile si le povestesti prietenilor tai ca ai o relatie deschisa in care nu te bate nimeni la cap si dai ca exemplu betia respectiva

– trimiti sms-uri de cacat gen “Fie ca lumina Invierii…” sau “Magia Craciunului sa va aduca…”, iar la sfarsit scrii numele ei si al tau

– singura alegere pe care o mai faci este pozitia icoanelor din directorul pe care ti l-a facut ea pe desktop

Si sunt sigur ca Mehmetu’ de padure s-a mai gandit la cateva consecinte :P. De aici.

Doamnelor si domnisoarelor, va inteleg

Scurt istoric: Mă rad sub brat de vreo 12-13 ani. Firesc, firul se facea tot mai trainic si mai frumos, incepuse sa o ia in jos, spre coate. Deci asa nu se mai putea. Fără mângâierea lamei, axilele mele ar fi aratat in curand ca ZZ Top (cautati pe google cei care nu-i stiti) in mizerie.

Asa ca am luat suprema decizie de a trece la epilat. Am coborat la salon curios de ce mi se poate intampla. M-a intampinat domnisoara care m-a tuns cu gauri cu ceva vreme in urma. “Va tundeti?” I-am zambit multumit de raspunsul ce urma sa i-l dau:”NU! Ma epilez sub brat”. A zambit, ca la o gluma buna:”Glumiti?” “NU! Ce-i de glumit in asta?!” A mai zambit o data si a zis “Nimic”, plecand…. Intre timp a vanit epilatoarea, “Buna ziua, pofiti in cabinet”. Am intrat in “cabinetul” care arata ca o sala de operatii.

Si am fost invitat sa ma intind pe un pat la fel de medical. Incepusem sa fiu intimidat. Mi-am dat tricoul jos, mi-am supt un pic burta, am ridicat bratele. Doamna a proptit deasupra mea un bec extrem de puternic, fix ca alea de la chirurgie, si a inceput sa ma studieze:”Mda…nu-i rau, totusi va va durea un pic…mda, in fine, sa incepem”. Eu zambeam. Durere, zici?! “Durere” eram poreclit in copilarie, eu am inventat durerea, mananc durere pe paine! Doamna amesteca maglavaisul intr-o oala. M-a informat ca fiind prima oara, folosim ceara clasica. Ok, cum zici tu, mare scofala! Apoi cu o spatula mi-a intins sub brate şmecheria.
O crema calda si galbena, mai ca-mi era pofta sa gust un pic. “Va arde?” “Nici pomeneala, domnisoara” – am raspuns zambind la fel de smecher. A inceput sa apese ceara care se întărea si, pe neasteptate, JBANG!!! Ochii au dat sa-mi iasa un pic din cap. Smulsese ceara intarita cu tot cu firisoarele mele.

Domnisoara m-a studiat din priviri si m-a intrebat:”V-a durut?” “Un pic, asta-i tot?!” am provocat-o eu viteaz. “Nu, nu-i tot.” – a venit replica pe care nu o doream si nu o asteptam. “Mai dam un strat, ca au mai ramas firisoare.” Si din nou m-a uns cu ceara fierbinte. Adevarul e ca mă asteptam sa fie mai dureros. Că atat de mult va plangeti, domnisoarelor si doamnelor, incat m-am asteptat la ceva similar cu luatul unui sut in coae. Zona tocmai epilata imi era insa deja sensibila si cea de-a doua “extragere” a fost mai dureroasa. Ochii mi-au iesit cam jumate din cap. Si cu toata vitejia mea, am recunoscut: “Nu-i teribil de placut…” Domnisoara mi-a zambit si a spus:”Inca o data si gata!”

Inca o data?!?!?! Pai de ce? “Tot v-au mai ramas niste firsoare. As putea sa le smulg cu penseta. Cum doriti?” Eram invins. “Cu ceara, domnisoara, cu ceara…” Mi-a aplicat cel de-al treilea strat.

Nu mai imi era bine, nu mai zambeam, vroiam sa se termine dracu o data, imi era dor de lama mea si de usturimea after shave-ului aplicat dupa ras.
Si JBANG!!!!! – a treia oara!!! Mi-am muscat buzele. Mi-a venit sa o iau pe domnisoara de freza si sa o dau cu capul de lampa, de dulapuri de pereti. ” ‘tu-ti gura ta de ceara si epilare, mai bine imi las carlionti ca evreii!” Chiar ma duruse. Domnisoara isi cerceta opera. Mă intreabă:”Aveti Baneocin acasa?” “Nu stiu ce-i ala, si de ce ar trebui sa am?” “Pentru ca v-a dat un pic sangele.” “Vaaaaaaaaaaiiiii, ‘tu-ti ceara ma-tii care te-a facut de ceara si de epilare… – injuram in gand ca birjarul. “Mi-a dat sangele?” “Da, un pic, se opreste repede.”

M-a dat cu niste creme calmatoare, cu o pudra, si mi-a zis ca-s gata.
Da, eram gata, la propriu. Tineam mainile pe langa corp de parca avea sub brat doua becuri fierbinti. Si acum simt tot asa. In plus am inceput sa transpir. Si cica nu am voie sa fac dus vreo doua-trei ore. Si nici sa ma dau cu after-shave.

Deci da, stiu prin ce treceti. Si da, stiu ca se poate si mai rau. Nu vreau sa-mi inchipui ce s-ar fi intamplat daca ceara mi-ar fi fost aplicata si apoi smulsa din zone, sa zicem, mai sensibile.

Deci… JBANG!!!

P.S. Sa nu credeti ca nefericitul din poveste sunt eu 😛

I like it when the red water comes out

Vreti sa vedeti ceva super freaky dar in acelasi timp super funny? Ceva atat de tampit incat te face sa te rostogolesti pe jos de ras, ceva atat de ciudat dar atat de ilar. Check Salad Fingers:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cuCw5k-Lph0]

Acesta e doar episodul 2, cel mai bun in opinia mea, dar mai sunt numeroase episoade, fiecare spooky in felul sau.

Drillbit Taylor – o comedie pentru toata familia

Am vazut recent Drillbit Taylor, o comedie usoara, deconectanta, fara sa iasa insa cu nimic in evidenta.

Povestea nu este una plina de originalitate, insa nu este nici pe departe un cliseu hollywood-ian. Trei pustani, aflati in primul an de liceu sunt “maltratati” de doi baieti mai mari, care le fac zile fripte la scoala. Wade (the skinny guy), Ryan (cel plinut) si Emmit ( The Hobbit ) au nevoie disperata de ajutor, insa nici nu isi pot permite sa plateasca un agent din Israel, sau un maistru kung-fu, sau un proaspat iesit puscarias. De aceea apeleaza la un bodyguard low-bugdet, Drillbit (burghiu) Taylor, care este interpretat in stilui caracteristic de catre Owen Wilson. Imi place la acest actor modul cum, fiind serios, incruntat, reuseste sa faca faze sau sa spuna fraze de mare haz. Are un stil unic, nemaintalnit la alt actor.

Drillbit ii ia “sub aripa sa” pe cei 3 loseri, si ceea ce porneste initial ca o afacere de unde sa-si mulga banii necesari pentru zborul spre Canada se transforma intr-un atasament reciproc intre Drillbit si baieti. Filmul se invarte in jurul confruntarii dintre cei trei tocilari protejati de Drillbit si “the bad boys”.

Filmul este chiar haios, cu multe faze care starnesc hohote de ras. Nu paseste pe panta replicilor cliseistice, sau a fazelor de prost gust. Unele faze poate ca justifica ratingul (acordul parintilor pentru copiii de sub 12 ani), dar sincer cred ca parintii pot linistiti sa-si lase copiii sa-l vizioneze. Poate doar faza de la final e un pic prea dura, dar scenaristii au reusit sa o transforme si pe aceea intr-o faza comica. Apropo, chiar in fata mea era o familie cu un copil mic, care mi se parea ca gusta din plin aceasta comedie.

Cei trei pusti joaca foarte bine, in special Ryan (faza cu rappingul e cool). Si actorii din rolurile secundare sunt comedianti pentru “The Daily Show”, deci se poate spune ca era comedie peste tot.

A rezultat un film care place, fara sa fie extraordinar, care e amuzant, insa fara sa cadem de pe scaun, care e perfect pentru o seara de relaxare, fara sa fie ceva memorabil. Ca nota, i-as da un 7 din 10. Il recomant tuturor celor ce vor sa uite pentru 1 ora jumate de stresul cotidian, fara sa-si puna insa prea mult mintea la contributie.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6hdW_b6M6bM]

Povestea lui Fat Frumos cu upgrade-uri la zi…

Demult, tare demult, pe cand puricele se potcovea cu 99 de ocale, sarea cale de 7 poste si intra in coliziune frontala cu World Trade Center, traia intr-o tara ca oricare alta un imparat poreclit de supusii sai Imparatul Verde (IV), ca o ironie subtila la adresa faptului ca nu ii pasa deloc de ecosistem.
Imparatul avea, dupa cum se obisnuieste in povesti, un fiu, botezat la nastere Fat Frumos (FF) din motive deloc evidente.
Intr-o buna zi, IV il chema in sala tronului pe FF si ii zise pe un tot condescendent:
– Fiule, eu nu mai am mult de trait si va trebui sa trec fraiele regatului in mainile tale. Asa ca e timpul sa renunti la IRC, la playboyPUNCTcom si la CounterStrike si sa imi dovedesti ca iti poti intemeia o familie. E timpul sa pleci in lume si sa iti cauti o mireasa pe placul tau, pt ca nu vreau sa pier fara nepoti, m-ai inteles?

– Dar tata…

– Sa nu te aud! Ti-am taiat accesul la internet. Game over!

Pus in fatza inevitabilitatii, FF se decise sa urmeze sfatul tatalui sau.
Prima grija a fost sa treaca pe la grajduri si sa isi caute un bidiviu cu care sa plece la drum. Cu toate ca era lenes nevoie mare, feciorul nu era catusi de putin prost, ba chiar dimpotriva. Asa se face ca trecu nonsalant pe langa stalurile cu tablite pe care scria “Armasar pur-sange inside”, stiind ca are sa gaseasca o gloaba cu puteri paranormale undeva in fundul grajdului, intr-unul din stalurile paraginite aflate in penumbra. Si chiar asa se intampla. Calul era slab de i se vedeau coastele, de-abia statea in picioare, naparlea smocuri-smocuri, avea o respiratie fetida, ce mai, era vai de mama lui. Imaginea generala era completata fireste, de o atitudine vadit sinucigasa.
– Tu nu te uiti la mine FeFe? Nu vezi ca mor de-ampicioarelea? Lasa-ma in durerea mea, ii zise calul tragand cu sete dintr-un Carpati fara filtru (total nerecomandat de Asociatia Animalelor Muribunde).

– Nu-ti fa griji, replica dur FF, ma pricep la overclocking!

La auzul acestor vorbe magice, calul cazu instantaneu intr-o transa adanca si FF se apuca sa il aduca la o stare de normalitate folosind tot felul de metode mai putin ortodoxe: pasta superconductoare de ovaz, masaj cu concentrat de aer rece, hipnoza bilaterala pt corectarea miopiei si socuri cu current aproape continuu. In cele din urma, calul deschise ochii si zise cu voiciune:
– I know kung fu!
– Show me, zise FF. [Matrix, anyone? :P] Sari calul in aer, se dadu de 3 ori peste cap, tasni pe usa grajdului si odata ajuns in curte batu mar pe slujitorii care se ocupau pasnic cu plantarea de Viagra. Preventiv…
Se intoarse la FF si il intreba:
– Ei, si acum incotro, FF?
– Mergem la Ileana Cosanzeana (IC), zise acesta hotarat. IC era o tipa blonda (zicea ea) pe care o cunoscuse pe “pIRC”(IRC varianta cu porumbei) si care statea sufficient de aproape de castel incat nu exista lag in instant-messaging, decat dimineatza,cand porumbeii inca mai erau adormiti si aveau probleme cu evaluarea traiectoriei, trebuind sa fie lansati “manual” cu catapulta.
Odata ajunsi la ea, FF constata cu uimire ca IC nu era de gasit. O cauta in casa, in gradina, in poiana, ea nicaieri.
Obosit, se aseza la umbra unui corcodus sa se odihneasca si adormi. Se trezi insa brusc cand un porumbel in picaj il lovi sec in tampla.
– Incoming message, anunta tardiv calul stand sprijinit de pom cu o scobitoare in dinti.
– Neica, o fura Zmeul pe IC, iti zic, o fura, balmaji sfarsit porumbelul, si spuse ca sa te duci sa o salvezi fugutza, ca altfel o sa pupe zmeul ce n-ai vazut tu in atatia ani cat ti-a fost prea lene sa te deplasezi pana la ea, manca-ti-as ochii tai de tractorist!
Si acestea fiind zise, isi dadu duhul.
FF sari in picioare, se urca pe cal si nu se mai opri decat la fierarul satului.
– Cu ce va pot ajuta?, le iesi acesta in intampinare serviabil.
– Avem nevoie de arme, multe arme! [Matrix, anyone? :P]

– Nici o problema, replica impasibil fierarul. Puteti incerca aceasta minunata sabie laser cu alimentare pe USB…
– Ceva portabil nu ai? Il intrerupse abrupt FF.
– Am un buzdugan cu support pt memory stick, care se duce, loveste si se intoarce, dar nu tinem memorie pt el si din pacate fara memorie uita de ce a plecat si se duce…si se tot duce…
– Dar sabia si scutul ala din colt, alea ce au?
– Acelea sunt ale imparatului, tatal domniei voastre. A zis ca si-au facut datoria, a castigat destule batalii cu ele, acuma ca sunt vechi si tocite, e timpul sa devina open-source. Sunt gratis, dar nu ofer nici o garantie ca functioneaza.
– Ce bine, o sa imi incerc norocul cu ele!
Zis si facut. Lua FF scutul si sabia, incaleca si porni spre salasul zmeului. Mersera ei din zi pana in seara, si pana ajunsera se facu un frig crunt, intuneric, si un vant rece ii facu sa tremure din toate incheieturile. Fulgere sporadice luminau sporadic castelul din piatra neagra al zmeului.

FF se indrepta de spate (prietenii stiu de ce) si racnii cat il tineu bojocii:
– Am venit, zmeuleeeee, si incepu sa izbeasca frenetic in usa cu manerul sabiei, care ii afisa disperata pe toata lungimea sabiei “Illegal Operation..”. Brusc, usa se deschise, izbindu-l pe FF in plina mecla in ciuda scutului care anunta calm “General Protection Fault in module Woodows” si se facu bucati.
– FF, ai venit?! Stiam eu…Verde si matahalos, zmeul era in sort si in tricou de bumbac pe care scria: “Swords don’t kill people. I do..”. In spatele lui, IC isi privea cu speranta salvatorul.
– Zmeule, am venit dupa IC, rosti hotarat FF. Ai urmatoarele variante:
a) mi-o dai vie si nevatamata si ne lasi sa plecam
b) ne luptam pe viatza si pe moarte
c) Vadim Tudor
d) castigi o excursie de vis in Bermude.
-Aaaa….aaaa… aleg d)! mormait vexat zmeul.
– Esti sigur? Poti sa intrebi publicul, poti sa suni un prieten sau sa alegi intre ultimele doua.
– Nu,nu…d), sunt sigur ca e raspunsul correct.

– OK. Ileana, hai s-o uschim!
Si plecara calare pe cal, si avura o nunta de vis care dura 7 zile si 7 nopti. La sfarsitul celei de-a 7 nopti, un racnet inuman strabatu peretii camerei nuptiale.
– Ingerasuleeee, poti sa imi explicit si mie ce e ASTAAA?!!!, scrasni din dinti FF.
– Aaaa, o nimica toata… o centura de castitate cu octocuplori, cu cheie pe 4096 de biti si codare euristica alternativa. Te pricepi la hacking, sper…

THE END

Dictionar …

ABUZ= (Om) fara buze

APOI= apa mare

BIZAR=zar dublu

MACEL= mac mic

MICROSCOP= scop marunt

SOIOS= de soi

INVIORAT = Prevazut cu vioara

INFOCARE = transformare in foca

IMPRASTIERE = rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie

GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru ardelenescul “Bine, Ioane”

LESINA = pe unde merge “le tren”

MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri

RATEU = pateu din carne de ratza

SCARABEU = cetatean ce locuieste la bloc, la scara a doua; din aceeasi familie de cuvinte se cunosc scaraceu si scaradeu.

TRACTOR = actor cu mult trac

TUTUN = a-a-arma de-de-de a-a-artilerie

TZURTZUR = Sunetul soneriei, iarna

BATALION = fratele mai mic al plutonierului Batal GheorgheRadu

CIMBRU = biletel ce-l lipesc banatenii pe plic

De la

P.S. Poate mai stiti si voi 😛

De ziua lor

Inainte de invidie, de egoism, de rautate, de gelozie, de certuri, de batai, de ura, de impacare …. inainte era copilaria.

Daca am avea toti doar pe jumate din puritatea lor, daca am vedea lumea ca ei, cand cea mai mare grija e ca nu e buna papa …. daca am renunta la nuantele de gri din noi …. ce-ar fi sa fim si noi un pic copii. Ce-ar fi sa renunta la ego-ul nostru nemasurat, ce-ar fi sa ne jucam putin. Ei ne invata ca viata poate fi si o joaca, poate fi ceva frumos, poate fi o spuma de capsune … doar trebuie sa ne dorim asta … si sa facem ceva …

Hai sa radem un pic cu ei :

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IQaC8gjnOYE]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=6klS6mZUfm0]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fDBkhw1MqFU]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=2C3xMT8VyPI]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=LjimLwAhAOQ]

Stimat domn !

În loc de o păcăleală de 1 aprilie vă prezint … încă o monstră de literatură românească pură şi nealterată, o capodoperă a folclorului autohton. Scrisă fără greşeli, într-o limbă aurită, plină de metafore şi subînţelesuri neaccesibile unui muritor de rând. Pentru că, nu-i aşa, românul s-a născut poet. 😛

Am râs azi destul citind-o aşa că acum share-uiesc cu voi. “Anunţul” a fost postat pe parbrizul maşinii unui coleg de lucru. Super funny. Alte comentarii sunt de prisos.

Stimat domn