Ce faci cand totul ti se pare ca merge impotriva ta? Cand fiecare actiune, fiecare miscare, fiecare mica intamplare de pe acest mic pamant parca iti e impotriva? Cand parca ploua doar pentru tine, cand vezi undeva un Soare dar stii ca nu o sa-l atingi niciodata?
Cand ai greutati fugi la prieteni, dar daca ei te inseala? Daca ei sunt doar o fatada a unor interese care te dezgusta? Daca tu esti acolo ca umplutura, ca un surogat pentru o cauza mai buna? Daca sezonul unor prietenii sezoniere s-a incheiat?
Mergi la cei mai buni prieteni. Zici ca ei te cunosc si te vor ajuta. Dar daca nu pot? Sau daca tu crezi ca nu pot dar ei nu doresc? Daca se bucura ca nu esti bine? Daca iti arunca vorbe doar pentru a obitine ceva? Te uiti la ei si nu-i mai recunosti. Parca prietenia si ura erau antonime, dar iti dai seama ca doar pentru tine. Tot vor mai ramane prieteni care vor vrea intradevar sa te ajute, dar, daca sunt prea departe? Chiar langa tine, uneori, dar totusi prea departe.
Mergi la familie. Familia te va ajuta cu siguranta, pentru ca ei sigur te iubesc. Dar mai au oare puterea? Mai e undeva un strop din care sa picure putina lumina in viata ta? Poate nu mai au resurse, nu mai au forta, nu mai au elan, poate au o viata a lor si nu mai vrei sa-i deranjezi.
Te uiti in sus, spui o rugaciune. Dumnezeu e singurul care a mai ramas langa tine. Dar ce poti sa cer lui Dumnezeu cand tu nu dai nimic? Cand nu ajuti un amarat pe strada, cand treci nepasator peste tragediile altora, cand minti cu nerusinare si mai rau te minti. Te minti cu iluzii si traiesti prin iluzii. Dumnezeu nu te va ajuta.
Ramai cu tine. Ai puterea sa renasti din tine? Din cenusa trecutului tau? Daca da, esti salvat. Daca nu, Adio.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=iNRNoDnge_I]
Familia este cea care iti este cel mai mult aproape. Daca totusi exista momente cand nu iti pot fi alaturi rudele apropiate, apelezi la acei prieteni (care probabil ii numeri cu degetele de la o mana, si intr-un caz mai fericit cu degetele de la ambele maini). Daca nici ei nu iti sunt de ajutor, e trist. Problema devine doar a TA. Mai greu apelezi la alte cunostinte …
Pentru tot ce ai scris, te felicit. E un post plin de sentiment. Am simtit multa tristete in cuvintele tale. Incearca sa zambesti mai des si viata ti se va parea mult mai frumoasa. Nu uita sa iti alegi cu grija adevaratii prieteni.
Felicitari din nou pentru acest post si blog, absolut minunate.
Hugs.