Citeam în zilele trecute un articol despre efectele dezastruoase ale creşterii preţurilor la alimente asupra securităţii globale. Avertismentul este dat chiar de către ONU şi pune serioase semne de întrebare asupra capacităţii omenirii în a-şi gestiona eficient resursele.

Articolul se limitează la problemele referitoare la alimentaţie, însă el poate fi cu uşurinţă generalizat pentru toate resursele Terrei, cum ar fi de exemplu resursele de petrol, de gaze şi, chiar dacă pare greu de crezut, resursele de apă. Procesul de deşertificare afectează din ce în ce mai multe regiuni de pe glob, iar alimentarea cu apă devine o problemă pentru oameni care acum 20-30 de ani nici nu se gândeau la acest lucru.

Cauza principală e suprapopularea planetei. Pur şi simplu suntem prea mulţi, iar problema mai gravă e că rata de creştere a populaţiei pe glob este la un nivel nemaiîntâlnit de-a lungul istoriei. Ca o exemplificare, în 2050 se estimează că vom fi aproape 9 miliarde de suflete. Iar Pământul nu poate suporta o asemenea populaţie, care, mai mult, distruge zi de zi ceea ce a mai rămas natural, îşi distruge practic propriul habitat, propria casă. Exceptând Europa, care va fi singurul continent care va înregistra o scădere a populaţiei ( pe continentul Nord American, creşterea populaţiei se va resimţi datorită migraţiei crescânde, populaţia nativ americană confruntându-se cu un spor demografic negativ ), în restul lumii populaţia va creşte la un nivel alarmant. Iar motorul acestor creşteri vor fi Africa şi Asia, adică cele mai sărace regiuni ale Globului. Cu problemele existente în prezent în aceste locuri, lipsa hranei, a apei, a hainelor, cu boli nimicitoare la tot pasul nu e lesne de imaginat tragedia din aceste zone peste 20-30 de ani. Iar de la lipsa nevoilor elementare, până la conflicte sângeroase e doar un pas. Imaginaţi-vă că populaţia Indiei o va depăşi în curând pe cea a Chinei, iar India este o putere nucleară care se află într-un război (neescaladat încă) cu Pakistanul de mulţi ani. Lipsa resurselor va acutiza fără doar şi poate acest conflict, care dacă va degenera într-un conflict nuclear va duce la tragedii de neimaginat. Pe de altă parte, dacă tot am amintit de China trebuie să afirm că această ţară poartă o mare parte din vina golirii resurselor Terrei. Creşterea economică uriaşă ( 11.4 % doar în 2007) face ca necesarul de resurse să crească exponenţial. Fiind o populaţie extrem de numeroasă (1.3 miliarde), care devine din ce în ce mai bogată, e evident că şi necesităţile sunt pe măsură. E adevărat că China va ajunge până în 2050 prima putere mondială, dar cu ce preţ?

Deşi multe voci afirmă deja că este mult prea târziu, trebuie să acţionăm pentru limitarea distrugerii Pământului. Iar una dintre soluţiile la care mă gândesc poate părea prea radicală şi în neconcordanţă cu democraţiile existente acum preponderent pe Glob. Este vorba despre controlul naşterilor. Aceasta a fost o practică fascistă în trecut, nu mă refer la acel gen de constrângeri, dar este clar că avem de-a face cu o problemă extrem de gravă. Iar problemele grave cer soluţii radicale. Aici nu mă refer la neapărat pedepse cu închisoare pentru familiile care vor avea mai mulţi copii, dar cumva trebuie să se găsească un compromis între limitarea naşterilor şi respectarea drepturilor omului. Deşi nu-mi place să recunosc, comunismul din China a aplicat cu succes această metodă, iar efectele sunt evidente. Ritmul de creştere al populaţiei din China s-a micşorat în ultimele decenii. Fără aceste măsuri, populaţia Chinei ar fi fost acum de 1.7 miliarde.

Pe lângă această soluţie mai trebuie reglementate legi foarte stricte împotrivă distrugerii sistematice a resurselor Pământului. O politică mai dură sunt sigur că va reduce mult din acest masacru al Terrei. Supravieţuirea omenirii e în mâinile noastre.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=E4Hcd60VoRM]