Apartamentele vin

Este vorba despre substantivul „vin”. Ştiţi, băutura aia cu proprietatea miraculoasă că, odată cu trecerea anilor devina mai bună. Şi evident mai scumpă. Şi, paradoxal, mai căutată. Şi, iar paradoxal, mai bine vândută.

Am în mână un „Jurnalul Bihorean”, din 29 iulie 2005: „vând apartament, 2 cam. Rogerius, cu îmbunătăţiri – 28.000 euro” , „vând apartament 2 camere, 25.200 E, parter, ocupabil, Rogerius”, „vând apartament 2 camere, cart. Nufarul, str. Ctin Noica, 35.000” sau „Vand Apartament, 2 camere, Q, Ioşia, et I, 29500 E”. Am făcut prin sondaj o medie între preţurile apartamentelor de 2 camere, în iulie 2005: cam în jur de 30.000 Euro.

Am tot în mână, un „Jurnalul Bihorean” din 17 octombrie 2008, deci cu aproximativ 3 ani si 3 luni mai în vârstă decât precedentul. Să vedem: „Apartament 2 camere, Dacia, preţ 50.000 Euro”, „Apartament 2 camere, Rogerius, imb. 34900 Euro”, „Apartament 2 camere, Magheru, 76000 E” sau „ Apartament tip D, strada Nufarului, pret 65.000”. Din nou am făcut o medie aritmetica de gimnaziu şi am obţinut cifra de 51.000 Euro.

Să punem şi inflaţia: în 2005, 8,6%, 4,87% în 2006 şi 6,57 % în 2007. Deci preţurile s-au majorat în 3 ani cu 20,04 %. Dacă am pune doar acest factor la socoteală ar rezulta că în 2008 un apartament de 2 camere ar trebui să fie în medie 36000 Euro. Şi să ţinem seama că e vorba de apartamente ceauşiste, care în 2008 sunt mai vechi cu 3 ani decât în 2005. Cu mai multă igrasie, cu mai puţină verdeaţă în jur, cu plin de maşini parcate chiar lângă uşă, de trebuie să fii Marius Urzică ca să ajungi acasă. Iar în 2008 suntem în plin avânt imobiliar. Construcţii peste construcţii, chiar şi în Oradea cea defavorizată. De la cartierul Soarelui, cartierul Europa, Prima, Primăverii, etc. E plin de ele. Opţiuni numeroase şi în împrejurimi, Paleu, Sânmartin, Episcopia Bihor sau alte localităţi învecinate. Apoi, din câte ştiu eu în România sporul demografic e negativ. Deci cererea nu ar trebui să sporească, cel puţin nu la un ritm alert. Ok, a crescut puterea de cumpărare, dar chiar atât cât să ne permitem şi 76.000 de Euro pe un apartament de 2 camere pe Magheru? În zgomotul acela şi aglomeraţia stresantă. Eu ştiu că piaţa poate fi redusă simplist la o ecuaţie cerere-ofertă. Cine oferă totuşi aşa mult? Iar Oradea ca Oradea, preţurile din Bucureşti nici nu merită o analiză pentru că nu urmează nici o logică.

Deci cum s-a ajuns la aceste cifre? Cine îmi explică şi mie? Pentru că, e chiar un mister demn de Sherlock Holmes.