Tag Archives: gps

Scrisoarea a III-a (2009, unrated version)

Posted on by
Reply

Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el,
Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
“Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..”.
“-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur…”
“-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour”.
Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un “Sony Vaio”, care-l tine la subrat.
Agitat , la el in Jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:
“-Tu esti Mircea?”…”-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o si pe centura, indrumat de GPS.
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine…”
“-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine”.
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.
“-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,… dar la “Heroes” in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam “conQUIZtador”?
“-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare “cool”?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Ialta sau Oituz…”
“-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un “buzz”??”
“-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste , iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi”.
“-Cum vrei tu marite rege, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe “YouTube”, cu-ai tai morti,videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta.
“Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
“Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe “interzis”…”
Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de “bip”-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n “Jeep”-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine.
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.
“-Baiazid , hai sa ne batem…!! , Unde esti, de ce nu vii?”
“-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa…”
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
“-N-am stiut ca la “fast-foud”-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe “branci”…
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste “triferment” si-o sa facem cale-ntoarsa”…
Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca “fast-food”-ul face bine.
Asta-i tot…Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
“Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica”…

Primita pe e-mail.

A way of life

Posted on by
1

Am observat că în ceea ce priveşte telefoanele mobile oamenii se împart în general în două mari şi late categorii. Gadget lovers şi Gadget Haters. Unii cred că un telefon este doar ceea ce şi numele îl defineşte: un aparat cu ajutorul căruia comunici vocal prietenilor, familiei, şefului, etc. tot ceea ce ai pe suflet (sau măcar ceea ce ai curajul să spui). Ei sunt de părere că orice are în plus un telefon este un accesoriu de cele mai multe ori inutil, că telefoanele au fost lăsate de Dumnezeu să fie telefoane şi nimic mai mult. Aceste persoane, fără să fie arhaice, au o concepţie oarecum învechită. De înţeles însă în anumite cazuri. Pornind de la o logică elementară este corect să afirmăm că orice creştere în complexitate creşte direct proporţional şi probabilitatea de defectare. Adepţii noţiunii KISS (Keep it so simple), au de partea lor de cele mai multe ori experienţa multora cu aparate complicate, alambicate, pline de tehnologie dar sărace în fiabilitate. Este din păcate un trend printre constructori să nu mai pună atât de mare accent pe creşterea duratei de utilizare a produselor lor. Iar această decizie este justificată de contextul economic. Când vezi că vânzările tale sunt drastic diminuate de chinezării de proastă calitate dar cu preţuri mult, mult mai mici, nu îţi mai vine să te mai gândeşti la calitate ci doar cum să cobori standardele ca să nu fii nevoit să cobori profitul. Este o realitate tristă, dar în ritmul acesta o să ajungem să vedem în curând „televizorul de unică folosinţă” sau garanţii măsurate în ore. Exagerez, însă direcţia nu e deloc cea bună.

Apoi sunt îndrăgostiţii de tehnologie, printre care recunosc că mă număr şi eu, cei care cred că dacă un telefon e doar un telefon atunci mai bine nu e. Cei pe care nu-i interesează că bateria ţine doar 2 ore (exagerez, din nou), atâta timp cât în cele 2 ore pot să facă 100 de poze, să vadă vreo două filmuleţe, să asculte nişte mp3-uri, să mai îşi verifice email-ul, eventual să mai schimbe câte un buzz pe messenger. Aceştia sunt genul de oameni care vor merge la cel mai nou James Bond nu pentru a o vedea pe noua fată Bond ci pentru a vedea noile gizmo-uri ale super-eroului lui Fleming. Pentru ei, tehnologia este un mod de viaţă. Am să fiu avocatul lor, arătând prin exemple, cum tehnologia poate schimba vieţi. Vom vedea mărturiile unor utilizatori a excepţionalului Nokia N95 8GB, a modului cum o alăturare ingenioasă de tranzistoare, de bucăţi de cod şi de un pic de noroc poate aduce momente preţioase.

Dale Ioana, 27 ani, manager: Mi-am luat telefonul acum 6 luni, de la Oktal.ro. Pe atunci lucram la o firmă din Oradea, destul de prost plătită, fără perspective de viitor. Am aplicat pentru un post în Suedia, iar ca prin noroc am primit un telefon de la cineva din conducere chiar când eram în sat, fără să am acces la internet şi webcam. Spun că prin noroc, pentru că norocul meu s-a numit N95. Acesta beneficiind de conectivitate 3G prin HSDPA, la o viteză impresionantă, precum şi de o cameră dedicată pentru video-conferinţe a fost tocmai de ce aveam nevoie pentru a-i arăta acelui director adevărata mea faţă, ca să mă exprim aşa. Am glumit, am râs, dar şi am fost serioşi când am prezentat cererea şi oferta fiecăruia. Am acceptat fără să clipesc, la fel şi el. Şi-a creat o impresie plăcută despre mine doar dintr-o convorbire 3G făcută cu acest minunat telefon. Ce frumos e Stockholm-ul.

Demian George, 38 ani, bucătar: Da sunt bucătar, însă printre Gordon Bleu sau Cassoulet, pasiunea mea e fotografia. Am un Canon profesional cu care fac poze superbe, însă adevărata satisfacţie a venit într-o zi când mergeam spre serviciu şi nu aveam aparatul la mine. Am observat un peisaj parcă căzut din rai, o îmbinare de culori de un contrast frapant. Nu aveam la mine decât telefonul Nokia N95. Desigur, are un aparat foto de o calitate impresionantă pentru un telefon, 5 MP, lentile Carl Zeiss, autofocus, dar totuşi e doar un telefon. Am zis să încerc şi au ieşit nişte cadre magnifice. Imediat cum am ajuns la lucru m-am conectat prin Wi-Fi-ul de care dispune telefonul la o reţea wireless din zonă, am descărcat de pe site-ul lor documentele office cu regulamentul şi fiindcă N95 cu al său Symbian le poate deschide m-am pus să le studiez. Am văzut că era ultima zi de concurs, însă mi-am zis să încerc. M-am consultat prin IM şi cu un coleg de la clubul de fotografie, iar el m-a sfătuit de asemenea să risc. Ce aveam de pierdut. Am câştigat premiul special al votanţilor de pe site, premiu care a constat într-o sesiune de fotografii … în Paris. Un vis devenit realitate.

Pantea Marius, 19 ani, student: Eram în drum spre cursul de Electrotehnică şi evident nu mă grăbeam. Ascultam ceva muzică pe telefon, un N95, comutând când pe radio, când pe lista mea de mp3-uri, wma-uri şi aac-uri, pe care N95-ul le redă fără să strâmbe din nas, la o calitate de auditoriu. Ca o paranteză, calitatea recepţiei radio la N95 este fantastică. Sunet stereo, clar, fără zgomot. O delectare. Bineînţeles un rol important îl au şi căştile conectate prin bluetooth, versiunea a 2-a, cu A2DP. La un moment dat îmi vine ideea de a particip la concursul „Ghiceşte melodia”. Am sunat încrezător, iar DJ-ul a ales o melodie. Am sărit în sus de bucurie când am auzit „Aicha” a celor de la Outlandish. Tocmai o ascultasem pe telefon. Nu e nici o coincidenţă. La cei 8 GB de memorie ai N95-ului pot să pun o tonă de melodii. Am câştigat un televizor LCD de 106 cm, full HD şi toate alea. Să vedeţi ce fericit am fost. De fapt o să vă arat, că prietenul meu Marcel a luat telefonul şi chiar m-a filmat în timp ce îmi manifestam zgomotos satisfacţia. Iar calitatea filmării, VGA, la 30 frame-uri pe secundă, foarte bună de altfel, e oarecum jenantă pentru mine :).

Crivaci Alexandra, 24 ani, designer vestimentar: Pentru mine, Nokia N95 a fost ca un Cupidon. Fără el nu-l mai cunoşteam pe Andrei, cel care nu e jumătatea mea, ci întreaga mea dorinţă. Eram la o festival de modă în Bucureşti, festival care s-a întins pe 2 săptămâni, el fiind de asemenea prezent acolo din partea Facultăţii de profil din Iaşi, unde era student. În prima zi, după ce s-a terminat defilarea modelelor şi ciocnirea şampaniei, trebuia să mergem fiecare la casa sa, adică pe unde stăteam fiecare cu chirie. Afară ploua infernal, iar când am ieşit afară l-am văzut pe Andrei stând descumpănit parcă sub picurii voluminoşi ai furtunii. Am zis să intru în vorbă cu el, poate îl pot ajuta. Mi-a spus că are maşină, ştie adresa, însă nu cunoaşte de loc Bucureştiul. Am zâmbit, deşi eu cunoşteam capitala doar de la gară la taxi. Am zâmbit şi m-am oferit să merg cu el, folosindu-mă de GPS-ul cu care e dotat N95-ul, precum şi de hărţile care acoperă mai mult de 100 de ţări. Evident şi România. Ne-a ghidat de minune printre străzile întortocheate ale micului Paris. Bateria a ţinut surprinzător de mult şi nu ne-a lăsat baltă. Din vorbă în vorbă, am ajuns să se cunoaştem mai bine, să ne dăm seama de compatibilitate şi … să ne îndrăgostim. Acum are şi el un N95. Încă un lucru care ne leagă.

P.S. Toate exemplele sunt fictive. Ceea ce e adevărat sunt calităţile impresionante ale acestui impresionat telefon. Scris pentru superblog 2008, etapa a 15-a.

iPhone 3G – Nu doar un telefon!…

Posted on by
Reply

[articol publicat în Student Fun, octombrie 2008]

(Vă recomand această revistă, pe care o gasiţi în toate locaţiile unde se distribuie 24-FUN. Pe langă acest articol veţi găsi alte articole şi relatări foarte interesante scrise de Florin Marincaş (excepţională relatare), Laura Gavriluţ, Laura Ciobanu, Alina Gâdoiu, Oana Pop şi alţii. Chiar merită!!!)

Doar cine a trăit într-o peşteră în ultimii ani nu a auzit de iPhone, telefonul minune al celor de la Apple. Aşteptat de fanii din întreaga lume (poate mai puţin din Polonia, unde operatorul de telefonie mobilă Orange a recunoscut că a plătit oameni care să formeze cozi false în faţa magazinelor sale – mă întreb cum au stat lucrurile pe plaiurile mioritice?), mult mediatizatul telefon a ajuns anul acesta, mai precis pe 9 iunie (prima zi de distribuţie a fost 11 iulie), la cea de-a doua versiune, cea 3G.

Trecerea era necesară deoarece cererea pentru viteze mai mari de transfer a devenit din ce în ce mai acută şi nu doar de la europenii şi asiaticii deja familiarizaţi cu noua tehnologie ci chiar şi americanii îşi doreau acest upgrade. Trebuie menţionat că primele telefoane 3G şi-au făcut apariţia pe piaţă încă de la începutul secolului, iar Apple nu mai putea să rămână codaş. Modelul precedent beneficia de conectivitate Wi-Fi, preferată iniţial în detrimentul 3G datorită popularităţii sale printre americani. Totuşi, acoperirea wireless e încă destul de scăzută mai ales pe bătrânul continent, o piaţă pe care gigantul american dorea să o cucerească de asemenea.

De la vechiul la noul iPhone

Să vedem diferenţele. Prima şi cea mai importantă e desigur viteza 3G, o îmbunătăţire semnificativă faţă de tehnologia EDGE (Enhanced Data Rates for Global Evolution) prezentă la primul model. La un test practic, noul iPhone a reuşit o viteză medie de transfer de 215 Kbps faţă de doar 104 Kbps obţinuţi de vechiul model. O altă îmbunătăţire majoră se referă la integrarea receptorului GPS, nemaifiind nevoie de achiziţionarea unui dispozitiv separat. În plus, iPhone ridică miza prin utilizarea A-GPS-ului (Assisted GPS). Această tehnologie, utilizată iniţial doar de către sistemul american de urgenţe 911, reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de GPS-ul tradiţional datorită folosirii unor servere dedicate pentru procesarea semnalelor de la telefon, ceea ce se traduce prin acurateţe sporită chiar şi atunci când puterea semnalului este scăzută. O noutate interesantă o reprezintă suportul pentru geotagging. Această funcţie salvează împreună cu fiecare fotografie făcută şi coordonatele geografice preluate de la GPS, alături de alte date cum ar fi oraşul sau altitudinea. Pe lângă numeroasele avantaje aduse de această nouă funcţie sunt sigur că, dacă vă gândiţi mai profund, veţi găsi şi dezavantaje.

Utilizarea GPS-ului a dus din păcate şi la unele modificări de ordin estetic ale telefonului care, spun unii, l-au făcut mai urât ca primul. Este vorba de utilizarea plasticului în detrimentul aluminiului, opţiune argumentată prin necesitatea îmbunătăţirii semnalului. Doar că acest plastic este extrem de greu de curăţat şi în plus urmele degetelor sunt mult mai vizibile ca în cazul generaţiei precedente. O problemă des discutată a vechiului iPhone a fost că nu permitea instalarea de aplicaţii third-party (adică făcute de alţii). Acum nu doar că acest lucru este posibil, ba chiar încă Apple a creat un loc denumit AppStore unde dezvoltatorii de software îşi pot pune aplicaţiile gratuite sau contra-cost, utilizatorul iPhone având acces facil la ele. Autonomia bateriei a fost şi ea îmbunătăţită, cei de la Apple promiţând 5 ore de convorbiri utilizând reţeaua 3G. Testele practice au măsurat însă durata bateriei în cazul acestor convorbiri la doar 3 ore, cu precizarea că în teste nu a fost vorba de o utilizare normală ci una la limită. La o comparaţie cu parametri identici, noul iPhone a demonstrat o autonomie cu o jumătate de oră mai mare ca cea a dispozitivului de primă generaţie. Toate noile îmbunătăţiri au avut o repercusiune, minoră totuşi, asupra dimensiunilor noului dispozitiv, care este un pic mai mare ca cel precedent.

E justificată iPhone-mania?

În primele 3 zile de la lansare Apple a reuşit să vândă peste 1 milion de iPhone 3G. Vechea generaţie a fost şi ea una de succes, bucurându-se de 8 milioane de unităţi vândute doar în anul 2007 (primul iPhone s-a lansat în 29 iunie 2007). E logic să ne întrebăm de unde vine acest succes? Răspunsul stă în imaginea Apple în ochii cumpărătorilor. Produsele Apple, de la iPod, la MacBook sau sistemul de operare Mac OX au fost considerate ca fiind ceva special, cu multe inovaţii şi mai mult ceva diferit faţă de ce exista în acel moment pe piaţă. Apple (la fel ca Google) au reuşit să-şi creeze o imagine de „băieţi buni” ai IT-ului, singurii care pot să combată hegemonia Microsoft. De aceea produsele Apple au avut parte de recenzii eminamente pozitive, imperfecţiunile şi neajunsurile fiind tratate cu blândeţe. Tocmai de aceea publicul consumator a fost involuntar manipulat să creadă că noul telefon de la Apple va fi ceva cu totul special. Ei bine, specificaţiile tehnice infirmă cu vârf şi îndesat toate aceste supoziţii. iPhone 3G nu are implementat standardul MMS, standard prezent la o mulţime de telefoane încă din anul 2002. Nu există posibilitatea de extindere a memoriei prin card-uri, facilitate ce s-ar fi dovedit utilă mai ales la modelul de 8GB. Camera foto de 2MP este de mult depăşită, iar înregistrarea video nu este posibilă decât după instalarea unor programe adiţionale. Lipsa camerei secundare face aproape imposibile conferinţele 3G. Funcţionalitatea Bluetooth este limitată doar la căştile wireless, nefiind posibil transferul de fişiere. Legat de fişiere un alt mare inconvenient este lipsa funcţiei de copy/paste, însă se pare că acest neajuns va fi remediat în următoarele update-uri de software.

Nu este corect însă să enumerăm doar dezavantajele acestui telefon. Dincolo de frenezia media, iPhone are totuşi multe puncte forte care îl diferenţiază de concurenţă. Prima şi prima dată frapează aspectul. iPhone e foarte reuşit din punct de vedere al design-ului, lucru care nu mai miră când este vorba de Apple. Ecranul touch-screen (cu multi-touch) îl face nu doar uşor de folosit ci oferă o plăcere în utilizare rar întâlnită la alte telefoane. Acesta are înglobaţi senzori de lumină şi de proximitate ceea ce nu doar îmbunătăţeşte calitatea imaginilor afişate ci şi ajută la economisirea bateriei (când telefonul e la ureche senzorul de proximitate stinge ecranul). Efectele grafice precum şi beneficiile date de prezenţa accelerometrului (de exemplu rotirea pozelor la rotirea telefonului) atrag priviri şi stârnesc invidii. Modul de interacţionare cu telefonul e complet diferit faţă de ce eram obişnuiţi. La capitolul calitatea sunetului, experienţa iPod este evidentă, din acest punct de vedere avem de a face cu un etalon. Nici redarea video nu este mai prejos, iPhone fiind „propulsat” de un procesor la 620Mhz care îşi face cu prisosinţă treaba. Aplicaţiile cu care este dotat din fabrică ca de exemplu Bursa, Meteo, Calendar sau Calculator sunt foarte utile oricărui utilizator. La aceste avantaje se pot adăuga şi cele enumerate mai sus: GPS, Wi-Fi, App Store sau 3G.

Concurenţa nu a stat cu mâinile în sân

Competitorul cel mai de seamă al telefonului de la Apple este HTC Touch Diamond, telefon disponibil din mai 2008 în Hong Kong, iar din iunie în restul lumii. Competiţia este chiar mai acerbă pe piaţa românească, Vodafone oferind acest telefon la preţuri cu adevărat competitive (există chiar şi posibilitatea achiziţionării gratuite a telefonului, la anumite planuri tarifare). În lupta cu iPhone 3G, HTC Touch Diamond punctează la capitolul dimensiuni, fiind mai subţire şi mai uşor, la calitatea ecranului care beneficiază de o rezoluţie 640×480 în opoziţie cu cei 480×320 ai iPhone-ului sau la performanţele camerei foto de 3,2 MP cu autofocus şi posibilitatea de înregistrare video. Totodată, telefonul celor de la HTC beneficiază de o cameră frontală utilă pentru conferinţe video. Sistemul de operare Windows Mobile 6.1 Professional este considerat de unii superior celui de pe iPhone, MAC OS X. Viteza de download prin 3G a telefonului de la HTC este de 7,2 Mbps, dublu faţă de cei 3,6 Mbps ai iPhone-ului. Punctele forte ale telefonului Apple în lupta cu Touch Diamond sunt: designul mai reuşit (însă aici e o chestie de gusturi), durata bateriei superioară, capacitatea memoriei (8 sau 16 GB la iPhone comparativ cu cei doar 4GB cu care este dotat Touch Diamond, ambele telefoane neavând slot pentru carduri de memorie), calitatea ireproşabilă a sunetului, puterea superioară a procesorului ceea ce duce la o performanţă multimedia şi a GPS-ului peste cea a telefonului celor de la HTC.

În categoria telefoanelor cu touchscreen care încearcă sa-i dea replica vestitului iPhone, se numără şi Samsung i900, cunoscut sub numele de Omnia. Lansat în iunie 2008 în Singapore şi în august în Europa, răspunsul Samsung la mania iPhone se poate impune prin calităţile superioare în ceea ce priveşte camera foto de 5 MP cu autofocus şi înregistrare video sau dotarea cu un slot pentru carduri microSD de până la 8 GB. LG s-au aruncat şi ei în această bătălie a titanilor cu modelul KC910 Renoir care ridică ştacheta în ceea ce priveşte camera foto la nu mai puţin de 8MP (care face sa pară camera iPhone-ului de doar 2MP o jucărie).

Cel mai mare producător mondial de telefoane, Nokia s-a decis în sfârşit să scoată pe piaţă primul lor telefon touchscreen bazat pe platforma S60, Nokia 5800 XpressMusic, dorinţa finlandezilor fiind să facă din acest telefon un adevărat iPhone Killer. Şi au motive să-şi dorească asta. Specificaţiile acestui telefon lansat în 2 octombrie 2008 ne dau măsura războiului care va veni. 5800-le dispune de un ecran tactil cu o rezoluţie de 360×640 pixeli, deşi cu dimensiuni mai mici decât cele ale iPhone-ului. Însă dimensiunile telefonului de la Nokia sunt în general mai mici (exceptând grosimea) decât cele ale telefonului Apple. 5800 XpressMusic dispune de o camera foto de 3.15 MP cu lentile Carl Zeiss, un etalon în domeniu. Din punct de vedere al memoriei, Nokia a optat pentru utilizarea cardurilor micro SD (8 GB standard) în defavoarea memoriei interne preferate de Apple. În ceea ce priveşte durata bateriei, experienţa Nokia şi-a spus cuvântul, oficialii finlandezi susţinând că telefonul lor poate reda muzică 35 de ore fără reîncărcare, cifră evident superioară celor 24 de ore atinse de iPhone. Nokia inovează experienţa de navigare prin meniul Media Bar şi modulul Contacts Bar, optimizate pentru interacţiunea tactilă. iPhone a impresionat prin interfaţa grafică, însă se pare că acum a apărut un concurent redutabil din acest punct de vedere. Nokia doreşte să promoveze prin acest telefon noul lor magazin online de muzică, oferind un abonament gratuit de un an odată cu cumpărarea telefonului. Este o mişcare inteligentă prin care îşi va populariza acest serviciu şi va duce în final chiar la atragerea unor clienţi iTunes. Nokia 5800 XpressMusic va ajunge în magazine la sfârşitul anului 2008, la un preţ fără taxe de doar 279 de euro, fără abonament.

Dintre toţi concurenţii iPhone, Nokia a reuşit să producă cel mai bun rezultat. Impactul iPhone poate fi judecat şi prin prisma înverşunării cu care competitorii s-au grăbit să scoată modele concurente. Însă noi trebuie să ne bucurăm deoarece această competiţie e doar în avantajul nostru.

iPhone în Romania

Dacă în State iPhone costă de la 199$ (varianta de 8GB, contract pe minim doi ani), la noi preţul e cam piperat. Astfel Orange, distribuitorul iPhone în Romania, a stabilit preţul acestui telefon între 179 şi 489 de euro. Însă trebuie să vă aşteptaţi la plata lunară a unui abonament consistent, de 59 respectiv 39 de euro. Cu toate acestea, noua minunăţie a prins la români, înregistrându-se 1250 de precomenzi în primele şase ore de la activarea opţiunii, deci peste 200 pe oră sau mai mult de 3 pe minut. Poate că românii au fost captivaţi de calităţile iPhone, sau poate suntem un popor cărora ne place „să ne dăm mare”. Să mergem pe o terasă şi să punem iPhone-ul pe masă rugându-ne ca cineva să ne sune pentru ca toate privirile să se îndrepte către noi. Nu contează dacă stăm cu părinţii şi nu avem bani decât pentru o apă plată, importantă e moda. Unii îl consideră un telefon de fiţe, alţii în schimb apreciază calitatea şi inovaţiile aduse. Un lucru e sigur: iPhone a produs un impact major pe piaţă, iar orice nou venit va suferi inevitabil o comparaţie cu deja consacratul telefon.